Succesiunea de repere istorice, care, în mod tradițional, au fost percepute mai degrabă în cheie separată sau chiar antagonică, oferă oportunitatea de a reevalua nu doar divergențele, ci și acele numeroase momente de convergență, colaborare și construcție comună care au definit relația dintre români și maghiari de-a lungul secolelor. Vasile Nagy, deputat de Arad, a susținut o declarație politică în Parlament cu tema: „Între memorie și reconciliere, românii și maghiarii pe drumul comun al Învierii”.
„Astfel, dacă ne întoarcem în secolul al XV-lea, la figura emblematică a lui Iancu de Hunedoara, constatăm că încă de atunci, în anul 1441, respectiv în campaniile antiotomane din 1443–1444 și 1456, armate compuse din români, maghiari și secui acționau sub un comandament comun, într-o logică de solidaritate militară care transcendea identitățile etnice și care a contribuit decisiv la apărarea Europei Centrale și de Sud-Est”, a declarat deputatul Vasile Nagy. În opinia sa, într-un context profund diferit, anul 1849 aduce în prim-plan tentativa remarcabilă de reconciliere politică dintre Nicolae Bălcescu și Lajos Kossuth, concretizată în negocierile de la Seghedin din iulie 1849, unde, după mai bine de un an de confruntări armate și tensiuni interetnice, se conturează ideea recunoașterii drepturilor naționale ale românilor din Transilvania, inclusiv în plan administrativ și lingvistic. „Secolul al XX-lea și începutul secolului XXI aduc exemple instituționale concrete de colaborare, dintre care amintim funcționarea Universității Babeș-Bolyai, unde, anual, peste 40.000 de studenți studiază în linii de predare distincte, în limbile română și maghiară, dar în cadrul aceleiași structuri academice, demonstrând că diversitatea lingvistică și culturală poate constitui nu un obstacol, ci un avantaj competitiv într-o societate europeană modernă”, a declarat deputatul Vasile Nagy. În opinia sa, în plan politic, participarea constantă a UDMR la guvernarea României, reflectă nu doar o realitate demografică – aceea că aproximativ 6% din populația României este de etnie maghiară – ci și maturizarea unui model de cooperare instituțională bazat pe dialog, reprezentare și compromis democratic.
„În acest moment simbolic al lunii aprilie, înainte și după Sărbătoarea Învierii – simbol universal al speranței, reconcilierii și reînnoirii – suntem datori să depășim logica fragmentării memoriei istorice și să asumăm, cu responsabilitate, un discurs public care să valorifice nu doar diferențele, ci și acele punți solide construite în timp între comunitățile noastre”, a declarat Vasile Nagy, deputat de Arad.