În educație nu poate fi vorba despre o reformă, ci despre un conflict deschis între stat și propriii săi educatori. Guvernul Bolojan nu are o reformă curajoasă, ci o strategie de austeritate mascată, aplicată pe spinarea unui sistem deja fragilizat până la limita colapsului. Educația a devenit, din nou, moneda de schimb a unui calcul bugetar rece, în care profesorul este redus la o linie de cost, iar școala la o cheltuială ce trebuie „optimizată”. Vasile Nagy, deputat de Arad, a susținut o declarație politică în Parlament cu tema: „Educația sub asediu, statul împotriva profesorilor”.
„Guvernul Bolojan vorbește despre reformă, dar evită sistematic dialogul real cu cei din prima linie. Profesorii nu au fost consultați, elevii nu au fost ascultați, iar experții în educație au fost tratați ca element decorativ. Aceasta nu este guvernanță. Este impunere administrativă de sus în jos, specifică unui stat care confundă autoritatea cu forța. Protestele profesorilor nu sunt un moft sindical și nici o formă de rezistență la modernizare. Ele sunt un strigăt de supraviețuire profesională. Vorbim despre cadre didactice epuizate, prost plătite, culpabilizate public și transformate în țapi ispășitori pentru eșecurile cronice ale politicii educaționale. Statul cere performanță, dar refuză să ofere condiții. Cere rezultate, dar nu oferă resurse. Cere vocație, dar răsplătește sacrificiul cu dispreț”, a declarat deputatul Vasile Nagy. Guvernul consideră că profesorii nu muncesc destul și în același timp, ignoră protestele elevilor. Însă, problema este că statul investește prea puțin în învățământ, reforma curriculară este amânată la nesfârșit, iar în mediul rural este abandonat.
O reformă trebuie făcută cu investiții reale, cu birocrație redusă, cu infrastructură funcțională, cu salarii care să reflecte importanța socială a profesiei didactice. Ar fi început prin a redefini misiunea educației într-o lume a inteligenței artificiale, nu prin a forța un sistem învechit să producă miracole prin epuizare. „Guvernul Bolojan trebuie să înțeleagă un adevăr simplu și incomod, nu poți construi viitorul unei țări pedepsindu-i educatorii. Nu poți cere performanță din precaritate și nu poți obține respect social prin constrângere administrativă. România nu se află într-o criză a profesorilor, ci într-o criză de leadership educațional. Iar fiecare zi în care această realitate este ignorată înseamnă nu economie la buget, ci pierdere de capital uman. Pentru că, o țară care își sacrifică profesorii în numele „reformei” nu face decât să-și sacrifice propriul viitor”, a declarat Vasile Nagy, deputat de Arad.